Muntii Piatra Craiului sau chiar Crai, iar pentru mine (C)RAIUL, este un lant muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpatilor Orientali. Apartin lantului Carpatilor Meridionali, gasindu-se în nord-estul acestora.
”Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o ”lama” taioasa si abrupta de roci sedimentare, in special roci calcaroase de varsta jurasica, lunga de aproximativ 24–26 km, orientata de la sud-vest spre nord-est, si lata de aproximativ 6–8 km, pe directiile perpendiculare corespunzatoare. Cunoscutii pereti verticali, inalti de 400–650 m, dintre Padina Lancii si Valea lui Ivan, au luat nastere datorita stratificarii pe orizontala a calcarelor.
Altitudinea maxima a Pietrei Craiului este atinsa in varful La Om, cunoscut si ca Piscul Baciului, avand 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascutit (2.150 m), Vf. Timbalul Mare (2.177 m), Varful dintre Timbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Caldarii Ocolite (2.202 m) ). Cum ‘fratele’ Google stie cam tot, am zis ca este bine sa sa ‘culegem’ cateva informati si wikipedia.org ne-a ajutat.
Hai… la drum!
Vineri, 12.08.2017 – revederea celor de la Condorii Brasov, in Plaiul Foii.
Sambata, 13.08.2017 – care incotro au plecat pe diferite trasee.
Duminica, 14.08.2017:
– traseu ales: Plaiul Foii (849 m), Refugiu Spirlea (1420 m), La Zaplaz (1698 m);
– marcaj: dunga rosie;
– ora plecare ora 11.
Da, ora 11. Cam matinali, nu-i asa?! Totusi, dupa o noapte petrecuta in jurul foculu, multi prieteni… rectific, foarte multi prieteni, cu multe cantece de munte si zambete de buna revedere (nu o mai pun si pe cea de vineri), ne-am trezit cu o frumoasa priveliste, cer senin, Craiul ireal de frumos, multa voie buna, inconjurati de rasete din toate partile si mirosul imbietor de cafea proaspat facuta, Sueta ca sueta… dar ce facem intr-o asa frumoasa zi?! Si uite asa am pus-o de o ”plimbare” de relaxare la nervul capului. Unde? Pai nu prea stiam. Ne era dor si de Craita, Aninata, Braul de Mijloc, Anghelide, si de partea cealalta – pe la Ascunsa, Scara de Fier, Termopile, si de Grind, si de Diana… Upsss, grea decizie. Totusi hai sa ne miscam ca ne apuca seara. Si uite asa am hotarat sa mergem inspre Spirlea, La Zaplaz si pe urma ”OM” mai vedea noi. Zis si facut… ”bocceluta”, pus cateva merinde si hai, la drum… pe poteci, spre inima noastra.
Drumul a fost ‘presarat’ cu de toate, adica rasete cat cuprinde, oite si stat de vorba cu ciobanul, rasete (ca n-am mai ras demult), mancat zmeura si mure, iar rasete si parca mai era ceva, dar nu mai stiu ce. Aaaaa, ras cu gura pana la urechi, de ne dureau burtile. Lasand gluma la oparte… dupa ce ati ales traseul, este indicat sa va documentati si sa stie careva de voi. Cati si cine este, la ce ora ati plecat, ce traseu si ora aproximativa de intoarcere. De echipament nu va mai zic. Bocancii adecvati traseului si sezonului, in buna stare (sa nu va ‘treziti’ cu talpa dezlipita), parazapezi, pelerina de ploaie musai… ca nu se stie cand si cat ploua, windstopper, macar un tricou de schimb, sa stiti punctele de alimentare cu apa potabila si macar cateva batoane energizante.
Am sezut langa Spirlea (era aglomeratie si nu am vrut sa ‘deranjam’) si… si cand am iesit in poienita de deasupra refugiului… pac, rasuflarea taiata si picioarele inmuiate. Taiata la figurat, normal, dar picioarele la ‘propriu’. Pai cum sa nu iti fie cand vezi atata frumusete? Cum sa nu te ‘copleseasca’ privelistea crestei?! Si uite asa, cu aceasta frumusete in fata noastra, va spun ca nu stiu cand am ajuns la o asa priveliste ‘devastatoare’. ‘Devastatoare’ in gluma, normal. Cum sa te ‘devasteze’ o minune a naturii? Din contra, te simti binecuvantat – in adevaratul sens al cuvantului.
Kandy era pe o ‘camila’… asta ca sa stiti. 😀
Daca nu ati ajuns inca la LA ZAPLAZ, pai sa o faceti ca merita fiecare pas, fiecare rasuflare, fiecare secunda. O sa simtiti… da’ mai bine nu va spun ce, mai bine sa pastrez ‘surpriza’ sa va ‘surprinda’.
Nu ne-am putut abtine si am mers si in partea de sus. Ce mi-e de aici pana pe creasta? Hai sa continuam. Da de unde. Stanca uda, incarcata de pamant si nu a fost ‘chip’ sa trecem. Oricum, era suficient de tarziu si am zis sa nu riscam aiurea. Muntii nu pleaca nicaieri si motive avem suficiente ca sa ne reintoarcem.
In viata nu conteaza doar destinatia, conteaza si calatoria. Bucurati-va de calatorie, luati de la ea tot ce va ofera, va implineste si va face fericiti. Asa si pe traseu… bucurati-va de privelistea oferita, bucurati-va de prietenii cu care sunteti si umpleti-va sufletul cu clipa prezenta.
Eu atat am a va spune. Restul depinde de voi. Depinde daca ramaneti la a va uita la aceste fotografii sau… sau va faceti timp pentru sufletul vostru.
Daca ati ales ‘ultima’ varianta, ma bucur pentru voi. Astept un ‘feetback’ si noi propuneri de ‘hrana pentru suflet’.
Va salut cu respect. Carari insorite si sa ne (re)vedem in inima muntilor! 🙂
Imnul Pietrei Craiului
Avem un singur Crai ce-asteapta neclintit
Cu ale sale creste ce-s rosii-n asfintit
Plecam sambata seara, urcam toti impreuna
Si liberi ca sa fim sub cerul clar de luna
Sa vii sa il strabatem pe ale sale drumuri
Sa vezi cum cresc la brazi cu miile de muguri
Sa vezi si jneapanul cum creanga si-a plecat
Ce vitrega-i natura si-i vant neincetat
R: Si vreau să vii şi tu, să mergem impreuna
Sa impletim acolo a Craiului cununa
Din garofite rosii si din bujori de munte
Din liliac si flori de colt carunte
Hei, hai, liliac si flori de colt carunte.
2. De pleci din Curmatura, traseu pe banda-albastra
Ajungi în Saua Caprei, cobori apoi sub creasta
Sa treci si de Gavan, de Padina Inchisa
De stanca Orgii Mari si de Diana stinsa
De vrei sa stii ce-i munte, sa urci prin Crapatura
S-ajungi pe Varful Turnu, sa mangai stanca dura
Sa treci si de-Ascutit, ŢTmbalele-amandoua
De Varful Zbirea-Om cand ninge si cand ploua
3. De urci inspre Ascunsa pe Hornul Nisipos
E noapte si e iarnă si vantul e taios
Sa simti rucsacu-n spate, o munca de Sisif
Si mana pe chitara lipindu-se de griff
De pleci din Plaiul Foii pe drumul pietruit
Ai să ajungi la Spirla, refugiul poleit
Sa-i întâlneşti pe Marius, pe Ghimpe si pe Dan
Si vei vedea ce-nseamna sa fii un muntoman
4. Pe Lanturi de te-ncumeti in nopti cu luna plina
Si prin zapada-nalta sa tai poteca lina
Cand ochii tai se-nalta spre bolta instelata
La crucea unei fete sa-ngenunchezi o data
Cand rauri de sudoare-ti vor sirui pe fata
Sa ai credinta-n tine si-ncredere in viata
Aicea sus pe munte nimic nu e usor
Mai bine stati acasa în poala mamelor!
UN RUCSAC DE PRIETENI! 