MUNTII BAIULUI…

Tura a fost facuta in Decembrie 2016, dar acum o scriu aici.

”Daca pana vineri nu stiam ce fac in weekend… ete ca vineri dupa-amiaza ne-am mobilizat, iar sambata am format o gasca de soc si am plecat dimineata la o cura de aerosoli, soare si miscat dosurile statute toata saptamana. Așa că, iaca am avut parte de o zi superba, cum rar prindem pe munte in aceasta perioada a anului.

In caz de vreti sa mergeti si nu ati auzit inca de ei, sunt localizaţi peste drum de Bucegi. Ii desparte Valea Prahovei.

Prezentare: Munţii Baiului fac parte din Carpaţii de Curbură, fiind situaţi în partea vestică a acestora. Ei ocupă o suprafaţă de circa 300 kmp, în cea mai mare măsură cuprinsă în bazinele superioare ale văilor Prahova şi Doftana. Cea mai mare parte a lor aparţine judeţului Prahova; în extremitatea nordică, câteva culmi fac parte din judeţul Braşov. În vest, limita este dată de Valea Prahovei; ea poate fi uşor urmărită privind spre est din Bucegi, de pe culmea Caraiman, de pe marginile platourilor structurale ale Jepilor sau de pe vârful Furnica. Acesta separă munţii Baiului de munţii Bucegi între localităţile Sinaia şi Buşteni. Limita nordică a acestor munţi are un traseu sinuos. Într-o primă secţiune este dată de valea Azugii de la confluenţa cu Prahova şi până aproape de obârşie. Ea îi separă de culmile Clăbucetelor Predealului. Pe tot parcursul, Azuga are o vale largă, adâncită cu 350 – 400 m faţă de Clăbucete şi 400 – 700 m în raport cu principalele vârfuri şi culmi ale Unghiei Mari, Rusului, Neamţului, Cazacului din munţii Baiului. În est, valea Doftanei între pasul Predeluş şi localitatea Trăisteni desparte munţii Baiului de munţii Grohotiş. La început, valea îngustă a Doftăniţei separă culmile împădurite şi orientate vest-est ce vin din vârfurile Paltinu, Neamţu şi Rusu de cele ce coboară din pasul Predeluş şi vârful Priscu. La confluenţa Doftanei cu Muşiţa şi valea Neagră se deschide un frumos bazinet de eroziune diferenţială, cu lunci şi terase largi. La sud, limita munţilor Baiului poate fi trasată pe culoarul creat de adâncirea celor două văi ale Florei, afluenţi ai Prahovei şi Doftanei. La nord de aceste văi se desfăşoară ultimele culmi ale Baiului, cu înălţimi de 1400 – 1600 m, iar la sud un ansamblu de vârfuri şi culmi netezite la 1000 – 1100 m. Contactul dintre ele se realizează prin versanţi cu pantă mare şi o diferenţă de nivel de 350 – 500 m.                                           sursa: carpati.org

Traseul ales de noi: Azuga, urcare pe drumul forestier de langa partia Cazacu, revenit pe partie, Vf. Cazacu, Vf. Baiul Mic, coborare Culmea Zamora, iesirea pe la Castelul Cantacuzino – Busteni.

Daca ”drumul” este pe Valea Prahovei, eu recomand sa se mearga cu trenul. Adevarat, sunt la ore fixe, bine stabilite, uneori cu mici intarzieri si esti conditionat. Dar eviti aglomeratia de pe DN 1, nu pierzi atat de mult timp pe drum si nu trebuie sa fie nimieni ”taiat” de la ”vorba” de dupa (soferul). Plus ca poti sa te intalnesti cu prieteni si cunoscuti, relationezi si te imprietenesti cu altii, ai posibilitatea sa admiri peisajul, sa auzi povesti interesante si sa afli de noi trasee si evenimente.

Dar hai sa ne punem pe drum. Noi am ales sa plecam cu trenul. Coborat in statia Azuga, ne-am nimerit sa trecem ”fix” prin statie cand venea autobuzul de partie, ne-am reunit la capat de traseu. mers spre partia Cazacu si… pe aici ti-e urcusul.  🙂

   Prima data, cand te uiti la ei…. zici ca sunt niste mogaldete, ca o sa-i ”mananci pe pâine” in 3 secunde, 5 miscari si 7 pasi. Eeee, nu-i chiar asa… ne-au scos putin sufletul… dar, credeti-ma a meritat fiecare secunda, fiecare pas, fiecare privire… tot… si abia astept sa ma reîntorc.

  Ai o priveliste de 360 grade – Bucegiul, Piatra Mare, Grohotisul, Ciucasul… pfff… ce poate fi mai frumos decât sa te ”trezesti” in mijlocul lor, sa-ti ridici mâinile, să te invârti ca un titirez si să tragi un chiot de bucurie?!

Costila fata-n fata cu Baiului…

Oameni buni… nu am crezut ca poate sa fie atat de fain in Mtii Baiului. Imi doream de multi ani sa ajung… de cand imi petreceam weekendurile la refugiul de pe Valea Alba (asta cu mult mult timp in urma, cand exista refugiul) si ne trezeam in fiecare dimineatata sa vedem cum se bubuie geneza de vis-a-vis, cand ne vanturam pe la Costila sau Stanca Sf. Ana, Sinaia – priveam cu jind pe partea cealalta a drumului si ne intrebam cum este ”dincolo”.  Iaca a venit vremea sa ajungem si de partea ”cealalta”. Am reusit sa vad maretia muntilor Bucegi din alta perspectiva si sa cunosc splendoarea Mtilor Baiului.

Aaaaa… sa va spun cât a costat toata ieseala aceasta: 17 lei biletul de tren dus-intors, 2 lei microbuzul din Azuga pana la partia Sorica si 1,5 lei o cafea in Gara Busteni, total 20,5 lei. Mancare din rucsac – 3 sandwichuri, covrigi de Buzau, un mar, 2 banane si… nelipsita si delicioasa ciocolata cu menta. Credeti ca e mult, putin sau poate nu ma credeti ca doar cu 20 lei poti sa te distrezi de nu se poate, sa te incarci de frumos si… sa simti ca traiesti din toti rarunchii?! Iupiiiiiiiiiiiiii……….

Sfarsitul nu-i aici. Cu siguranta o sa avem parte de alte si alte carari insorite. Toate cele bune!